chiuréc (-curi), s. n. – 1. Piele tăbăcită. – 2. Foale. Tc. kürk (Șeineanu, III, 38). – Der. chiurci-bașa, s. m. (blănar al seraiului), tc. kürkçi bași. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

BREC interj. Comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp. // s.n. 1. Fantezie muzicală sau ritmică în jaz, situată în genere la finele unei faze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic și cântă numai solistul; (p. ext.) însăși această întrerupere. 2. (Tenis) Săritură a mingii după lovitura de deschidere, punct înscris împotriva serviciului adversarului. ♦ (Box) Desfacere din clinci; despărțire a adversarilor dictată de arbitru. [Scris și break. / < engl. break]. Vezi definitia »

ÓBEREC, oberecuri, s. n. Numele unui dans popular polonez cu ritm vioi; melodie după care se execută acest dans. – Din pol. oberek. Vezi definitia »

GREC, GREÁCĂ I. adj., s. m. f. (locuitor) din Grecia. II. adj. care aparține Greciei sau populației ei. ♦ arta ~ = arta dezvoltată în Grecia continentală și insulară, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilării unor elemente din arta Orientului și a Egiptului. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Grecia. (< fr. grec, grecque, lat. graecus) Vezi definitia »

REC s.n. Bară fixă (pe care se fac exerciții de gimnastică). [Pl. -curi. / < germ. Reck]. Vezi definitia »