PẤRTE s. f. v. pârtie. Vezi definitia »

semeníște², s.f. (reg.) arătură. Vezi definitia »

SURDITÁTE s.f. 1. (Med.) Surzenie; hipoacuzie. ♦ Surditate psihică = imposibilitate de a distinge prin auz obiectele de la care vin sunetele; surditate verbală = afazie caracterizată prin neînțelegerea semnificației cuvintelor vorbite. 2. Calitate a unui sunet de a fi surd. [Cf. fr. surdité, lat. surditas]. Vezi definitia »

a fute (pe cineva) la cap / la icre expr. (obs.) a tracasa, a pisălogi, a cicăli, a bate la cap; a irita, a exaspera. Vezi definitia »

proscoáte, proscót, vb. III (reg.) a scoate din nou. Vezi definitia »