sibír² s.n. (reg.) oțel. Vezi definitia »

SEPTEMVÍR s. m. (în Roma antică) magistrat dintr-un colegiu de șapte membri. (< lat. septemvir) Vezi definitia »

PANȚÍR, panțiri, s. m. Mercenar dintr-un corp de oaste (călare) din trecut, însărcinat mai ales cu paza granițelor, cu transmiterea știrilor și cu aducerea la îndeplinire a unor porunci ale autorităților; p. gener. (pop.) ostaș. [Var.: panțấr s. m.] – Din pol. pancerz, scr. pancir. Vezi definitia »

TRIUMVÍR, triumviri, s. m. (În Roma antică) Fiecare dintre cei trei membri ai triumviratului. [Pr.: tri-um-] – Din lat., fr. triumvir. Vezi definitia »

VOLONTÍR s. m. v. voluntar. Vezi definitia »