TENSOMETRÍE s. f. metodă experimentală de determinare a deformărilor din corpurile solide supuse unor tensiuni mecanice prin măsurarea deformațiilor liniare. (< fr. tensométrie) Vezi definitia »

MACROPSÍE s. f. tulburare de vedere constând din impresia de mărire a obiectelor. (< fr. macropsie) Vezi definitia »

GRAVITÁȚIE s. f. forță de atracție reciprocă a tuturor corpurilor, dependentă de masa acestora; atracția universală. ♦ câmp de ~ = spațiul în care un corp își exercită forța de gravitație asupra altor corpuri. (< fr. gravitation, lat. gravitatio) Vezi definitia »

DEZINHIBÍȚIE s. f. Ieșirea din starea de inhibiție, înlăturare a inhibiției; dezinhibare. – Din fr. desinhibition. Vezi definitia »

PALEODEMOGRAFÍE s. f. ramură a demografiei istorice care studiază vestigiile umane. (< paleo- + demografie) Vezi definitia »