căpăci, căpăcesc, v. t. 1. a pune (pe cineva) la punct. 2. a lovi, a bate. Vezi definitia »

SMÂCÍ vb. IV v. smuci. Vezi definitia »

SCHECI s. n. scenetă veselă de teatru sau de cinematograf, cu replici spirituale, pe o temă de actualitate. (< fr., engl. sketch) Vezi definitia »

PÂNDÁCI, -CE, pândaci, -ce, adj. (Rar) Care stă la pândă; care este înclinat să iscodească. – Pândă + suf. -aci. Vezi definitia »

ALEKSEI MIHAILOVICI, țar al Rusiei (1645-1676) din dinastia Romanov. În timpul domniei lui apar în Rusia primele elemente ale absolutismului; politică externă activă; sub domnia lui s-a realizat alipirea Ucrainei la Rusia (1654). Vezi definitia »