ferestrăiáș, ferestrăiáșe, s.n. (pop.) 1. ferăstrău mic de de grădină; ghimirlic. 2. om care taie lemne, care ferăstruiește. Vezi definitia »

secăróș, -oásă, adj. (înv. și reg.; despre lanurile de grâu) prin care a crescut secară; (despre boabele de grâu) amestecate cu secară pline de secară; săcărit, săcăreț. Vezi definitia »

ȚĂRÚȘ, țăruși, s. m. Par scurt, ascuțit la un capăt, care se înfige în pământ și care servește pentru a fixa sau a lega ceva de el sau pentru a stabili un hotar, o linie de demarcație etc. – Et. nec. Vezi definitia »

tovarăș, tovarăși s. m. (deț.) 1. prieten cu care își împarte un deținut pachetul primit de acasă. 2. protejat al unui deținut. 3. complice. Vezi definitia »

fânăráș¹, fânăráșe, s.n. (reg., înv.) felinar mic. Vezi definitia »