ZĂBUNÁȘ, zăbunașe, s. n. Diminutiv al lui zăbun; zăbunel. [Var.: zobonáș s. n.] – Zăbun + suf. -aș. Vezi definitia »

JÁLEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale² + suf. -eș. Vezi definitia »

CHIOCHIȘ, com. în jud. Bistrița-Năsăud; 3.887 loc. (1991). Vezi definitia »

urcuș, urcușuri s. n. (tox.) primele efecte resimțite după ingerarea unui drog. Vezi definitia »

TALÁȘ s. n. (Colectiv) 1. Așchii lungi, subțiri și răsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu unelte cu tăiș lat. 2. Totalitatea sculelor de care au nevoie unii meseriași (cizmari, dulgheri). [Var.: taláj s. n.] – Din tc. talaș. Vezi definitia »