năbădáie (năbădắi), s. f. – 1. Atac de epilepsie. – 2. Atac, criză. – Var. năbădaică. Sl. (sb., bg., rus.) napadanije „atac” (Cihac, II, 211; Tiktin). – Der. năbădios, adj. (epilectic; coleric; neliniștit). Cf. năpădi. Vezi definitia »

ANADIPSÍE s.f. (Med.) Sete exagerată. [Gen. -iei. / < fr. anadipsie, cf. gr. ana – în sus, dipsa – sete]. Vezi definitia »

DECOMPOZIȚÍE, decompoziții, s. f. Determinare, prin analiză sau prin calcul, a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecționarea unui obiect dintr-o țesătură sau dintr-un tricot. [Var.: decompozițiúne s. f.] – Din fr. décomposition. Vezi definitia »

USCĂTORÍE, uscătorii, s. f. Instalație specială pentru uscatul unor produse agricole, industriale, casnice etc.; local, încăpere în care se află o asemenea instalație. ♦ Spec. Încăpere (special amenajată) pentru uscatul rufelor. – Uscător + suf. -ie. Vezi definitia »

PAROXITONÍE s.f. (Lingv.) Însușirea de a fi paroxiton. [< fr. paroxytonie]. Vezi definitia »