TENSOMÉTRU, tensometre, s. n. Dispozitiv mecanic, pneumatic sau electric, care se fixează pe piesa a cărei deformație se studiază prin metodele tensometriei. – Din germ. Tensometer. Vezi definitia »

salnítru s.n. sg. (înv. și reg.) silitră (azotat de potasiu). Vezi definitia »

PIEZOMÉTRU, piezometre, s. n. (Fiz.) Aparat cu care se măsoară gradul de comprimare a lichidelor sau se determină presiunea statică a fluidelor. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piézomètre. Vezi definitia »

ODORIMÉTRU s. n. aparat care măsoară odorizarea gazelor. (< fr. odorimètre) Vezi definitia »

clasibócru s.m. (reg.) cârlig de fier, cu care se trag plutele; iapă, ciocârlie, ciocancă, hăuc, țăpoi, țăpușă, țapină. Vezi definitia »