babíță (-țe), s. f. – 1. Pelican (Pelecanus onocrotalus). – 2. Ciupercă din care se prepară iasca (Fomes igniarius). – 3. Ferăstrău. – 4. Pîntece, burtă. – 5. Diaree la copii. Sl. babica, dim. de la baba, cf. babă, babcă (Cihac; DAR). Pentru diferitele accepții din rom., cf. bg., pol., rus. baba „pelican”, rus. babica „ciupercă”, bg. babica, babek „pîntece”. Baghiță „pîntece”, pe care Damé îl menționează ca cuvînt diferit, este var. mold. cu palatalizare normală. Vezi definitia »

CLOÁNCĂ, cloance, s. f. Cloanță. – Din clonc¹. Vezi definitia »

BRÂNCÚȚĂ, brâncuțe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Din brâncă¹ + suf. -uță. Vezi definitia »

CONTRAARCATÚRĂ s. f. (arhit.) șir de arce mici, în același plan vertical și având cheile tangente la intradosul unui arc mai mare. (< fr. contre-arcature) Vezi definitia »

ORTODRÓMĂ s.f. Arc din cercul mare care trece prin două puncte date de pe suprafața Pământului și care reprezintă drumul cel mai scurt dintre aceste puncte. ♦ Drum parcurs de un vehicul având forma arcului de cerc descris mai sus. [Cf. fr. orthodromie < gr. orthos – drept, dromos – drum]. Vezi definitia »