RAPORTÓR, -OÁRE, raportori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care face un raport (II 1). 2. S. n. Instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat, care servește la măsurarea și la construirea unghiurilor. – Din fr. rapporteur. Vezi definitia »

MAGNETOMOTÓR s. n. electromotor în a cărui construcție intră un magnet permanent. (< fr. magnetomoteur) Vezi definitia »

AUTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face un lucru, o acțiune etc. 2. creator al unei opere literare, artistice, al unei invenții. (< fr. auteur, lat. auctor) Vezi definitia »

CANTAUTÓR s. m. cântăreț care își compune singur textele. (< it. cantautore) Vezi definitia »

ESEIÓR s.m. (Franțuzism) Pilot care încearcă avioanele noi în zbor; pilot de încercare. [Pron. -se-ior. / < fr. essayeur]. Vezi definitia »