OPILÁȚIE s.f. (Med.) Obstrucție. [Gen. -iei. / < fr. opilation]. Vezi definitia »

METRONOMÍE s. f. studiul instrumentelor și aparatelor de măsură. (< fr. métronomie) Vezi definitia »

ODONTORAGÍE s.f. Scurgere de sânge prin alveola unui dinte. [Gen. -iei. / < fr. odontorragie, cf. gr. odous – dinte, rhegnynai – a curge]. Vezi definitia »

PREFLORÁȚIE s. f. mod de dispunere a sepalelor și a petalelor în mugurul floral; estivație (2). (după fr. préfloraison) Vezi definitia »

ERÉCȚIE s. f. stare de umflare a anumitor țesuturi organice, provocată de un aflux de sânge, îndeosebi a corpilor cavernoși ai penisului. (< fr. érection, lat. erectio) Vezi definitia »