ouătoare, ouătoare s. f. (iron.) femeie gravidă. Vezi definitia »

MACERÁRE, macerări, s. f. Acțiunea de a (se) macera; macerație. – V. macera. Vezi definitia »

a da la sare expr. (intl., înv.) a trimite (un deținut) la ocnă. Vezi definitia »

POSTPÚNERE, postpuneri, s. f. Procedeu sau fenomen gramatical prin care anumite părți de vorbire cu rol de determinant se plasează în frază după părțile de vorbire pe care le determină (uneori făcând corp comun cu acestea); postpoziție. – V. postpune. Vezi definitia »

EPUIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) epuiza; extenuare. [< epuiza]. Vezi definitia »