RĂPĂIÁLĂ, răpăieli, s. f. Răpăit²; răpăitură. ♦ Ploaie puternică, zgomotoasă, de scurtă durată. [Pr.: -pă-i-a-] – Răpăi + suf. -eală. Vezi definitia »

SPÁGĂ s. f. v. spangă. Vezi definitia »

întunereceálă (întunericeálă), s.f. (pop., înv.) întuneric. Vezi definitia »

PSIHOCIBERNÉTICĂ s. f. știință interdisciplinară care studiază mecanismele neurocibernetice ce stau la baza diferitelor procese psihice. (< psiho- + cibernetică) Vezi definitia »

ELECTROFORÉZĂ s. f. 1. deplasare sub acțiunea curentului electric a particulelor coloidale sau în suspensie spre anod (anoforeză) sau catod (cataforeză). 2. analiză a diferitelor fracțiuni proteice din lichidele biologice pe baza electroforezei (1). (< fr. électrophorèse) Vezi definitia »