albínă (albíne), s. f. – 1. Insectă care produce miere și ceară. – 2. Specie de orhidee (Ophrys cornuta). – Mr. alvină, megl. albină, istr. albire. Lat. alvῑna „stup”, der. de la alvus (Pușcariu 59; Candrea-Dens., 48; REW 393). Pentru a explica semantismul, DAR se referă la alb. bletë „stup” și „albină”. Trebuie probabil să se plece de la o expresie (musca)alvina, unde alvina îndeplinește firesc funcția adj.; mai tîrziu, a ajuns s., ca în cazul lui (asinus) onagrarius, orbus(oculis) și în multe alte cazuri. Muscă, avînd sensul de „roi” este curent în apicultură. Der. albinar, s. m. (apicultor); albinărel, s. m. (pasăre); albinărie, s. f. (roi; apicultură); albinărit, s. n. (apicultură); albinet, s. n. (mulțime de albine, roi). Vezi definitia »

CALAMÍNĂ, calamine, s. f. Reziduu de cărbune provenit din arderea combustibilului într-un motor cu ardere internă, care se depune pe pereți, pe bujii etc., provocând perturbații în funcționarea motorului. – Din fr. calamine. Vezi definitia »

XANTOMATÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin apariția de xantome pe piele și în diferite organe, datorită creșterii în sânge a colesterolului. [< fr. xanthomatose]. Vezi definitia »

GASTROPTÓZĂ s. f. ptoză a stomacului. (< fr. gastroptose) Vezi definitia »

PARATUBERCULÓZĂ, paratuberculoze, s. f. 1. (Med.) Ansamblul tulburărilor observate la unii tuberculoși. 2. (Med. vet.) Boală infecțioasă la rumegătoare. – Din fr. paratuberculose. Vezi definitia »