DEVORATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. devorant. (< fr. dévo-rateur) Vezi definitia »

ȘOPTITÓR, -OÁRE, șoptitori, -oare, adj. (Despre oameni, adesea fig.) Care vorbește în șoaptă, care șoptește; (despre glasul, vorba cuiva) încet, șoptit². – Șopti + suf. -tor. Vezi definitia »

DETRACTÓR, -OÁRE s.m. și f. Defăimător, ponegritor, calomniator, bârfitor; persoană care caută să micșoreze calitățile unei ființe etc. [Cf. fr. détracteur, lat. detractor]. Vezi definitia »

OBSERVATÓR², -OÁRE, observatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care observă, cercetează sau studiază ceva. ♦ Persoană cu spirit de observație. ♦ Reprezentant al unui stat sau al unei organizații internaționale care participă la lucrările unor conferințe sau organisme internaționale, fără drept de vot și de semnătură a documentelor întocmite de acestea, dar uneori cu dreptul de a participa la discuții. ♦ Militar care execută observarea asupra inamicului. 2. Adj. Care observă, scrutează; pătrunzător, perspicace. 3. Adj. Prin care se atrage cuiva atenția asupra unui abuz de serviciu, asupra unei greșeli etc. săvârșite. Notă observatoare. – Din fr. observateur, lat. observator. Vezi definitia »

RUGĂTÓR, -OÁRE, rugători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care cere cu stăruință, care exprimă o rugăminte, care se roagă. – Ruga + suf. -ător. Vezi definitia »