TÂNJÁLĂ, tânjeli, s. f. Un fel de proțap care se folosește pentru a prinde a doua pereche de vite în jug, pentru a lega de jug uneltele agricole cu tracțiune animală sau pentru a transporta greutăți mari. ◊ Expr. A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul. – Et. nec. Vezi definitia »

halbă, halbe s. f. (deț.) țigară fumată pe jumătate. Vezi definitia »

HIRITISEÁLĂ, hiritiseli, s. f. (Înv.) Felicitare adresată cuiva; p. ext. petrecere la care se aduc cuiva felicitări. [Var.: firitiseálă s. f.] – Hiritisi + suf. -eală. Vezi definitia »

cretínță, cretínțe, s.f. (reg.) șorț, fotă, catrință (v.). Vezi definitia »

PRĂVĂLIÚȚĂ, prăvăliuțe, s. f. Prăvălioară. [Pr.: -li-u-] – Prăvălie + suf. -uță. Vezi definitia »