NEURÍNĂ, neurine, s. f. Substanță organică toxică care se găsește de obicei în materiile intrate în putrefacție. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurine. Vezi definitia »

CHELICERÁTĂ, chelicerate, s.f. – V. chelicerat (2) [DEX'98] Vezi definitia »

IZOHEMOLÍZĂ s. f. dezintegrare a hematiilor de la o anumită specie de către serul unor indivizi din aceeași specie. (< engl. isohemolysis) Vezi definitia »

AMBULÁNȚĂ s.f. Instalație medicală temporară, amenajată pentru a da primele ajutoare răniților în apropierea câmpului de luptă. ♦ Vehicul destinat transportului răniților și al bolnavilor în stare gravă. [< fr. ambulance]. Vezi definitia »

MEDRÉSĂ s. f. institut de învățământ superior musulman; edificiul care îl adăpostește. (< fr. medersa) Vezi definitia »