zbenguí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zbéngui, 2 sg. te zbéngui, 3 se zbénguie, imperf. 3 sg. se zbenguiá Vezi definitia »

ciristuí pers. 3 sg. ciristuiéște, vb. IV (reg.) a se vindeca. Vezi definitia »

ȘFĂRUÍ, șfăruiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lega cu sfoară. – Șfară² + suf. -ui. Vezi definitia »

PILDUÍ, pilduiesc, vb. IV. (Înv.) 1. Refl. A lua model, exemplu de la cineva sau ceva; a trage o învățătură. ♦ Tranz. A învăța sau a îndruma pe cineva prin exemple. 2. Tranz. A aplica cuiva o pedeapsă severă (care să servească drept pildă și altora). 3. Tranz. A exemplifica, a ilustra. – Pildă + suf. -ui. Vezi definitia »

sămășluí, sămășluiésc, vb. IV (înv.) 1. a chibzui, a judeca, a socoti. 2. a decide, a hotărî. 3. a oficia, a celebra. Vezi definitia »