ARMAMÉNT, armamente, s. n. Totalitatea mijloacelor tehnice de luptă; arme. – Fr. armement (lat. lit. armamentum). Vezi definitia »

ACAPARÁNT, -Ă adj., s. m. f. acaparator. (< acapara + -ant) Vezi definitia »

FERTILIZÁNT, -Ă adj. care fertilizează. (< fr. fertilisant) Vezi definitia »

PRONUNCIAMÉNT s. n. 1. lovitură de stat organizată de militari în țările Americii Latine; puci militar. 2. declarație, manifest, acțiune prin care este exprimat protestul față de un sistem (politic). (< it., fr. pronunciamento) Vezi definitia »

DELINCVÉNT, -Ă, delincvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a săvârșit un delict penal. [Var.: delicvént, -ă s. m. și f.] – Din lat. delinquens, -ntis. Cf. fr. délinquant. Vezi definitia »