Definita cuvantului atenuant
ATENUÁNT, -Ă, atenuanți, -te, adj. Care atenuează. ◊ Circumstanță atenuantă = împrejurare care contribuie la micșorarea vinei unui inculpat. [Pr.: -nu-ant] – Fr. atténuant.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu atenuant
AUGMÉNT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca trecutul indicativului. – Din fr. augment, lat. augmentum. Vezi definitia »
POLUANT, -Ă adj. poluator. Vezi definitia »
CORECLAMÁNT, -Ă, coreclamanți, -te, s. m. și f. Persoană care face o reclamație împreună cu altcineva. – Co- + reclamant. Vezi definitia »
SORTIMÉNT s. n. totalitatea produselor, a mărfurilor de același sort. (< germ. Sortiment) Vezi definitia »
FRAGRÁNT, -Ă adj. cu miros plăcut, parfumat. (< fr. fragrant, lat. fragrans) Vezi definitia »