SABBATIÁN, -Ă s. m. f. membru al unei secte fondate în sec. IV care sărbătorea Paștele în aceeași zi cu evreii. (< fr. sabbathien) Vezi definitia »

PERSÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Persia (Iran). II. adj. care aparține Iranului. ♦ artă ~ă = artă care se caracterizează prin palate monumentale, decorate cu stucaturi și mozaicuri, cu cărămizi smălțuite și policrome, cu alto- și basoreliefuri rupestre, prin arte decorative de o mare fantezie și o execuție desăvârșită, constituind o sinteză a tradițiilor locale și a artei arabe; covor ~ = covor de calitate superioară (confecționat la origine în Persia). ◊ (s. f.) limbă neoiraniană vorbită în Iran și Afganistan. (< fr. persan) Vezi definitia »

HOBÁN s.n. Piesă de legătură între aripile unui avion biplan, confecționată din sârmă de oțel. ♦ (Mar.) Coardă pentru susținerea catargelor. [Var. hobană s.f. / < fr. hauban]. Vezi definitia »

bâzan, bâzani s. m. muscă. Vezi definitia »

HIDROENERGETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în lucrări hidroenergetice. (< hidroenergetic + -ian) Vezi definitia »