Definita cuvantului atribut
ATRIBÚT, atribute, s. n. 1. Însușire inseparabilă a unui obiect sau a unui fenomen, fără de care ele nu pot să existe. ♦ (Concr.) Simbol, semn distinctiv, emblemă. 2. Parte secundară a propoziției, care determină un substantiv sau un echivalent al acestuia. – Fr. attribut (lat. lit. attributum).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu atribut
CONȚINÚT s. n. 1. ceea ce încape într-un spațiu limitat, într-un recipient. 2. (fil.) totalitatea elementelor constitutive esențiale care caracterizează și condiționează existența și schimbarea unui obiect sau fenomen. 3. (log.) totalitatea notelor esențiale ale unei noțiuni; comprehensiune (2). 4. fondul de idei și afectiv, semnificațiile, mesajul unei opere de artă. 5. cuprinsul unei cărți, reviste etc.; sumar. 6. (inform.) datele dintr-o celulă a unei mașini de calculat. (după fr. contenu) Vezi definitia »
PERGAMÚT, -Ă, pergamuți, -te, adj. (În sintagma) Păr pergamut = varietate de păr cu fructe galbene, zemoase și parfumate. Pară pergamută (și substantivat, f.) = fructul varietații de păr descrise mai sus. [Var.: bergamót, -ă, bergamút, -ă adj.] – Din ngr. perghamóto. Vezi definitia »
barút s.n. (înv.) praf de pușcă Vezi definitia »
BERGAMÚT, -Ă adj. v. pergamut. Vezi definitia »
NERĂZBĂTUT, -Ă, nerăzbătuți, -te, adj. Care nu poate fi răzbătut, pătruns, străpuns. ♦ Fig. Care nu poate fi învins, depășit, rezolvat. – Ne- + răzbătut. Vezi definitia »