Definita cuvantului atribuție
ATRIBÚȚIE, atribuții, s. f. Sferă de autoritate, de competență, de activitate; însărcinare, muncă dată spre îndeplinire. [Var.: atribuțiúne s. f.] – Fr. attribution (lat. lit. attributio, -onis).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu atribuție
povarnageríe1, povarnageríi, s.f. (reg.) ocupația povarnagiului (v.). Vezi definitia »
fărtoáie, fărtoáie, s.f. (reg.) loc din drum la răspântii, puțin aplecat, unde săniile alunecă într-o parte cu spatele. Vezi definitia »
FACOMALACÍE s. f. ramolisment al cristalinului. (< fr. phacomalacie) Vezi definitia »
CORUGÁȚIE s. f. acțiunea mușchilor corugatori. (< fr. corrugation, lat. corrugatio) Vezi definitia »
TIXOTROPÍE s. f. (Fiz.) Transformare reversibilă a unui gel în sol4, în urma unei agitări, a acțiunii ultrasunetelor etc. – Din fr. thixotropie. Vezi definitia »