Definita cuvantului atribuțiune
ATRIBUȚIÚNE s. f. v. atribuție.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu atribuțiune
GRATITÚDINE s. f. recunoștință. (< fr. gratitude, lat. gratitudo) Vezi definitia »
ÓRDINE s. f. 1. dispoziție, aranjament al unor lucruri, al unor fapte, după anumite reguli etc.; organizație, înșiruire. ♦ ~ de zi = program care cuprinde chestiunile ce urmează să fie discutate într-o ședință. 2. principiu de cauzalitate a lumii, lege proprie naturii. ◊ rânduială, regulă, disciplină. 3. orânduire, organizare; regim. 4. (mat.) relație de ~ = relație tranzitivă între elementele unei mulțimi. (< lat. ordo, -inis, it. ordine) Vezi definitia »
MACROINSTRUCȚIÚNE s.f. (Cib.) Grup de instrucțiuni (2) [în DN] desemnat simbolic printr-un singur cod. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. macro-instruction]. Vezi definitia »
SANCȚIÚNE, sancțiuni, s. f. 1. Aprobare dată unei legi de către șeful statului, pentru a o face executorie; p. ext. confirmare a unui act de către o autoritate sau o instanță superioară celei care l-a emis, pentru a-i da valabilitate. ♦ P. gener. Aprobare, confirmare; consfințire. 2. Pedeapsă prevăzută de lege pentru cei care încalcă dispozițiile ei; p. gener. pedeapsă. ♦ (În dreptul internațional) Sistem de măsuri (economice, financiare, militare) cu caracter de pedeapsă, aplicat unui stat; represalii contra părții care nu respectă obligațiile luate printr-o convenție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. sanction, lat. sanctio, -onis. Vezi definitia »
fă-ne să ne fie dor de tine! expr. (adol., iron.) pleacă!, du-te! Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z