BUHARIN, Nikolai Ivanovici (1888-1938), economist și om politic sovietic. Membru al Partidului Comunist (din 1906). Lider al „comuniștilor de stînga” (1917-1918), a deținut importante funcții pe linie de partid și de stat (membru în Biroul Politic al C.C., 1924-1929), inițial colaborator al lui Stalin, la sfîrșitul deceniului 3, B. a intrat în conflict cu acesta în problema N.E.P.-ului, industrializării și colectivizării forțate. Acuzat de deviaționism de dreapta, a fost îndepărtat din conducerea partidului (1929), judecat și executat. Reabilitat post-mortem (1988). Vezi definitia »

pârțoțín, -ă, s.m. și f. 1. (s.f.; înv. și reg.) femeie depravată. 2. (s.m. și f.; reg.) persoană neserioasă, leneșă, flecară. 3. (s.m.; reg.) mârțoagă. 4. (s.m.) nume de arbore. Vezi definitia »

In spaniola „ampoia”inseamna umflatura,iar raul din apuseni ar putea fi un rau care in anumite perioade ale anului are cresteri semnificative de debit.Tot cu acest cuvant ar putea fi relationata si denumirea in limba romana a organului genital masculin. Vezi definitia »

SUCCÍN s.n. Varietate de chihlimbar. [< fr. succin, cf. lat. succinum]. Vezi definitia »

RICÍN, ricini, s. m. Plantă erbacee sau arborescentă originară din Africa, cu rădăcina pivotantă, puternică, cu tulpina înaltă de 1-2 m, cu flori verzi, roșii sau violete; căpușă (Ricinus communis). ◊ Ulei (sau unt) de ricin = ulei extras din semințele acestei plante, cu proprietăți purgative, nesicativ, neinflamabil, păstrându-și aceeași consistență la variații mari de temperatură, folosit în industria farmaceutică sau ca lubrifiant la motoarele de avion, precum și în industria pielăriei, a cauciucului sintetic etc.; ricină. – Din lat. ricinus, germ. Rizinus. Vezi definitia »