RĂZÉȘ, răzeși, s. m. (În evul mediu, în Moldova) Țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean; p. gener. țăran liber, posesor de pământ. – Din magh. részes. Vezi definitia »

PĂPUCÁȘ s. m. v. papucaș. Vezi definitia »

hogáș, hogáșuri, s.n. (reg.) 1. adâncitură pe un drum îngust; făgaș. 2. vâlcea, vâgăună mică. 3. șanț săpat. 4. crestătură în lemn. 5. petec de pământ, hătaș. Vezi definitia »

stóroș, storóși, s.m. (înv. și reg.) slujbaș folosit în trecut în serviciul subprefecturilor poliției ca paznic, curier etc. Vezi definitia »

pițîmpărătúș, pițîmpărătúși, s.m. (reg.) 1. pitulice. 2. pițigoi. 3. scatiu. Vezi definitia »