a face hau-hau expr. (iron. – d. șefi) a face scandal, a admonesta un subordonat. Vezi definitia »

șleáu (-uri), s. n. – 1. Urmă, dîră lăsată de roți pe sol. – 2. Drum natural, nepregătit, indicat numai de urmele lăsate de vehicule. – 3. Drum, rută. – Pe șleau, fără înconjur. – Var. Mold. șeah, înv. șleav. Pol. szlach, sznak, rut. šljak (Tiktin; Candrea; cf. Cihac, II, 390). Vezi definitia »

sau griff? – Partea din fata a gatului chitarii, peste care trec corzile si pe care se lucreaza cu degetele Vezi definitia »

blau (rar) (în expr. a face ~) adv. Vezi definitia »

rau Vezi definitia »