FOTOELASTICIMÉTRU, fotoelasticimetre, s. n. (Fiz.) Aparat folosit în fotoelasticimetrie. [Pr.: -to-e-] – Din fr. photoélasticimètre. Vezi definitia »

DÍNTRU prep. (Mai ales înaintea lui „un”, „al”, „însul”, „acest”, „o dată”, cu elidarea vocalei finale proprii). 1. (Cu sens local) Din, dinspre. Privește dintr-un colț al sălii. ◊ Dintr-acolo = din partea aceea. 2. (Partitiv) Din. Vorbește cu unii dintre noi. ♦ (Indicând apartenența) Facem parte d într-o lume nouă. 3. (Cu sens temporal; introduce un complement circumstanțial care indică momentul plecării) De la. Pleacă dintr-o clipă într-alta. ♦ (Introduce un atribut care indică timpul desfășurării unei acțiuni) Din, petrecut în... Mi-a povestit o întâmplare dintr-o dimineață de vară. 4. (Introduce un complement care indică originea, proveniența) Din. Planta se dezvoltă dintr-o sămânță. 5. (Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri) Din. Și-a făcut o scurtă dintr-un palton. ♦ (Introduce un complement indirect care arată starea de la care se trece) Se trezește dintr-un somn greu. 6. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Cu. A nimerit dintr-un foc (de pușcă). ◊ Loc. adv. Dintr-o dată = cu o singură mișcare; pe neașteptate; brusc, deodată. 7. (Introduce un complement instrumental) Cu. Are pensie și trăiește dintr-însa. 8. (Introduce un atribut care indică materia) Din. Mănăstirea dintr-un Lemn. 9. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza. S-a supărat dintr-o nimica toată. – De⁴ + întru. Vezi definitia »

ÎNĂÚNTRU adv. În interior. [Var.: năúntru, (reg.) înlăúntru, înúntru, înlúntru adv.] – Probabil lat. [in] illac intro. Vezi definitia »

HISTEREZIMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea calităților aliajelor magnetice din punctul de vedere al histerezisului. (< fr. hystérésimètre) Vezi definitia »

-MÉTRU³ elem. metr²(o)-. Vezi definitia »