Definita cuvantului audiție
AUDÍȚIE, audiții, s. f. Faptul de a audia (2); ceea ce se audiază. Audiție muzicală. ◊ Expr. (A executa o bucată muzicală) în primă audiție = (a cânta o bucată) pentru prima dată în fața publicului. [Pr.: a-u-] – Fr. audition (lat. lit. auditio, -onis).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu audiție
cilimníe, cilimníi, s.f. (reg.) cilimină (v.), filimică. Vezi definitia »
CONCITÁȚIE s.f. (Liv.) 1. Excitare. 2. Răscoală, tulburare, neliniște. [< lat. concitatio]. Vezi definitia »
ETIMOLOGÍE, etimologii, s. f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. 2. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi. ♦ (Gram.; înv.) Morfologie. 3. Etimon. ◊ Etimologie multiplă = proveniență a unui cuvânt din două sau mai multe surse diferite. Etimologie populară= modificarea formei unui cuvânt (recent intrat în limbă) sub influența unui cuvânt mai cunoscut cu care prezintă asemănări de formă sau uneori de sens. – Din fr. étymologie, lat. etymologia. Vezi definitia »
otấrnie s.f. (reg., înv.) utrenie (slujbă de după masă). Vezi definitia »
STALAGMOMETRÍE s. f. metodă de determinare a concentrațiilor anumitor soluții pe baza numărului de picături formate de acestea la trecerea printr-un tub capilar. (< fr. stalagmométrie) Vezi definitia »