ștroamfă, ștroamfe s. f. v. știoaflă. Vezi definitia »

POLISULFÚRĂ s.f. (Chim.) Compus sulfurat care conține mai mult sulf decât o sulfură normală. [< fr. polysulfure]. Vezi definitia »

CONTRAMĂSÚRĂ s. f. măsură pentru a contracara efectele altei măsuri. (< fr. contre-mesure) Vezi definitia »

dévlă (dévle), s. f. – (Fam.) Cap, dovleac, tărtăcuță. Bg. dĕvla „carafă mare; bășică (Scriban). Pare a fi dublet de la tîlv, s. n. ”bășică sau tigvă cu care se scoate vinul din butoi„ (după Cihac, acest ultim cuvînt ar fi legat de tigvă, ceea ce nu pare probabil). După Candrea, din sl. deblo ”lemn„; după Graur 149 și Juilland 163, din țig. devla ”Dumnezeu„; ipoteză greu de susținut. Vezi definitia »

EGÍDĂ s. f. 1. (mit.) scut al lui Zeus, acoperit cu pielea caprei Amalteia. ◊ scutul Minervei. 2. îndrumare, îngrijire, ocrotire; sprijin. ♦ sub ă = sub auspiciile, cu îndrumarea și răspunderea unei instituții. (< fr. égide) Vezi definitia »