tighél (-luri), s. n. – 1. Cusătură vizibilă cu rol de ornament. – 2. Ceartă, perdaf. – Tc. tegel, forma vulgară în loc de teyel (Șeineanu, II, 360; Tiktin; Candrea). – Der. tigheli, vb. (a face un tighel). Vezi definitia »

REBÉL, -Ă, rebeli, -e, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care ia parte activă la o rebeliune, care îndeamnă la rebeliune; răzvrătit. ♦ Nesupus, recalcitrant. ♦ Care arată nesupunere, care exprimă revoltă. ♦ Fig. (Despre păr) Care nu se așază, nu stă pieptănat. ♦ Fig. (Despre boli) Care are aspect acut, care cedează greu la tratamentul medical, care se vindecă greu. – Din fr. rebelle, lat. rebellis, germ. Rebelle. Vezi definitia »

locotenent-colonel locotenenți-colonei s. m. chiștoc mare de țigară. Vezi definitia »

mudmél s. m. – (Olt.) Făină albă fină. – Var. (Mold.) mutmel. Germ. Mudmehl (Scriban). Vezi definitia »

OMFALOCÉL, omfalocele, s. n. (Med.) Hernie ombilicală. – Din fr. omphalocèle. Vezi definitia »