TARLÁ, tarlale, s. f. 1. Suprafață de teren agricol mărginită de patru drumuri care se întretaie (făcând parte din teritoriul unei comune); solă; cultura de pe o astfel de suprafață. 2. (Rar) Drum sau teren îngust care desparte semănăturile; hotar. – Din tc. tarla. Vezi definitia »

CARACALLA (Marcus Aurelius Antoninus), împărat roman (211-217 ), fiul lui Septimiu Sever. A instituit un regim autoritar de o cruzime rară. În 212 a acordat tuturor oamenilor liberi din imperiu cetățenia romană („Constituția antoniană”). Asasinat din ordinul lui Macrinius, prefectul pretoriului. Vezi definitia »

ÎNCURELÁ, încurelez, vb. I. Tranz. (Pop.) A prinde în curele. – În + curele (pl. lui curea). Vezi definitia »

DENICHELÁ, denichelez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de nichel depus pe plăcile de stereotipie. – De⁴ + nichela. Vezi definitia »

CÓLA s.m.invar. Arbore tropical ale cărui fructe conțin cafeină și teobromină. // s.n. Băutură preparată din fructul acestui arbore. [Scris și kola. / < fr. cola, kola < cuv. sudanez]. Vezi definitia »