ÎNVIFORÁ, pers. 3 înviforează, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. (Despre vifor) A bate cu putere; a vifori. ♦ Tranz. A-l bate pe cineva viforul. 2. Tranz. Fig. A tulbura, a zbuciuma, a răscoli; a îndârji. [Var.: (reg.) înviforí vb. IV] – În + vifor. Vezi definitia »

ÎMPĂRÁ, împăréz, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. A pune în țeapă. 2. A aduce ceva la cunoștința tuturor printr-un semn înfipt în vârful unui proțap. – Lat. impalare (< palare). Vezi definitia »

îmbălorá, îmbăloréz, vb. I (reg.) a spune vorbe de ocară, a mustra pe cineva fără a fi vinovat. Vezi definitia »

scandura lata Vezi definitia »

CENZURÁ vb. tr. 1. a aplica măsuri de cenzură; (p. ext.) a interzice (o publicație). 2. (fig.) a supraveghea (moravurile). 3. a adopta o moțiune de cenzură. 4. a pronunța o sancțiune împotriva cuiva; a blama, a dezaproba; a condamna. (< fr. censurer) Vezi definitia »