Definita cuvantului autocritică
AUTOCRÍTICĂ s. f. Metodă de bază în acțiunea de educare a membrilor partidelor marxist-leniniste și a oamenilor muncii, constând în privirea critică a propriei activități, în dezvăluirea și recunoașterea în mod deschis și cinstit a propriilor lipsuri și greșeli, în descoperirea cauzelor care le-au provocat și a mijloacelor de lichidare a lor. – Din auto1- + critică.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu autocritică
úrsă, úrse, s.f. (pop.) 1. ursoaică. 2. numele a două constelații situate aproape de polul boreal: Ursa mare și Ursa mică. Vezi definitia »
nisánă, nisáne, s.f. (reg.) semn făcut din spice de grâu răsucite la vârf și așezate din distanță în distanță pe un lan, pentru a delimita postațele la secerători. Vezi definitia »
CONDRÍTĂ s. f. inflamație a unui cartilaj. (< fr. chondrite) Vezi definitia »
PELERÍNĂ s.f. 1. Haină lungă și largă, fără mâneci, care se poartă pe umeri. 2. Guler mare care acoperă umerii, purtându-se peste palton sau peste rochie. [< fr. pèlerine]. Vezi definitia »
SINECLÍZĂ s. f. platformă având aspectul unui larg sinclinal, cu flancuri ușor înclinate. (< fr. synéclise) Vezi definitia »