MECANÍSM, mecanisme, s. n. 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele, astfel încât unele elemente mobile, transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse, pot antrena mișcarea acestora. ♦ Totalitatea elementelor care alcătuiesc un astfel de sistem; mașinărie. 2. Mod de funcționare a unui mecanism (1). 3. Mod în care se desfășoară un fenomen, o reacție etc. 4. P. anal. Sistem, mod de organizare politică, economică, socială etc. – Din fr. mécanisme, germ. Mechanismus. Vezi definitia »

TROFOTROPÍSM s.n. (Biol.) Proprietate a protoplasmei de a fi atrasă sau respinsă de unele substanțe chimice, în special de toxine microbiene. [< fr. trophotropisme, cf. gr. trophe – nutriție, tropos – întoarcere]. Vezi definitia »

ITACÍSM s.n. Sistem potrivit căruia litera grecească e se pronunță i (ita). [< fr. itacisme, cf. ita – numele literei η în greaca modernă]. Vezi definitia »

CACOFONÍSM s. n. cacofonie. (< it. cacofonismo) Vezi definitia »

SOLITARÍSM s.n. (Liv.) Tendință de izolare. [< solitar + -ism]. Vezi definitia »