PAPAVERÍNĂ s. f. Alcaloid extras din opiu sau preparat sintetic, întrebuințat în medicină. – Din fr. papavérine. Vezi definitia »

CĂPÚȘĂ, căpușe, s. f. I. (La pl.) Gen de artropode parazite din clasa arahnidelor, care se înfig în pielea animalelor și a omului și se hrănesc sugându-le sângele (Ixodes); (și la sg.) animal care face parte din acest gen. ◊ Expr. Ce-i în gușă, și-n căpușă, se zice despre un om sincer; care spune tot ce gândește. II. 1. (Bot.) Ricin. 2. Mugur de viță, din care se dezvoltă coardele și rodul; ochi¹. – Cf. alb. këpushë. Vezi definitia »

CARDIOGRÁMĂ s.f. Curbă reprezentând bătăile inimii înregistrate la cardiograf. [Pron. -di-o-. / < fr. cardiogramme, cf. gr. kardia – inimă, gramma – scriere]. Vezi definitia »

poștăritúră, poștăritúri, s.f. (înv.) alergătură încoace și încolo; poștărie. Vezi definitia »

țúrcă², țúrci, s.f. (reg.) 1. căciulă mare și mițoasă făcută din blană de oaie țurcană. 2. lână colorată, toarsă subțire. Vezi definitia »