Definita cuvantului autotipie
AUTOTIPÍE, (2) autotipii, s. f. 1. Procedeu fotochimic de executare a unui clișeu, care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii. 2. Clișeu sau reproducerea unui clișeu, obținute prin autotipie (1). [Pr.: a-u-] – După fr. autotypie (< gr.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu autotipie
BARIGLOSÍE s.f. (Med.) Dificultate în pronunțarea cuvintelor. [Gen. -iei. /< fr. baryglossie, cf. gr. barys – greu, glossa – limbă]. Vezi definitia »
ALOTRIOGEUZÍE s. f. pervertire a simțului gustativ. (< engl. allotriogeusia) Vezi definitia »
COADNÁȚIE s.f. (Bot.) Starea a două organe coadnate. [Pron. co-ad-, gen. -iei. / < fr. coadnation]. Vezi definitia »
MALOFAGÍE s. f. pervertirea gustului la ovine prin consumarea lânii. (< fr. mallophagie) Vezi definitia »
TONITROFOBÍE s. f. teamă patologică de tunete. (< engl. tonitrophobia) Vezi definitia »