DISOCIÁȚIE, disociații, s. f. Disociere. ♦ Rezultatul unei disocieri. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dissociation, lat. dissociatio. Vezi definitia »

HETEROTERAPÍE s. f. tratament al unei boli cu mijloace specifice alteia. (< fr. hétérothérapie) Vezi definitia »

BALNEOFIZIOTERAPÍE s. f. Tratament al unor boli prin fizioterapie în mediul balnear. (< balneo- + fizioterapie) Vezi definitia »

MIȘELÍE, mișelii, s. f. 1. Caracter specific omului mișel (1); faptă, purtare, atitudine de om mișel (1); ticăloșie, mârșăvie, infamie. 2. (Înv.) Sărăcie, mizerie. – Mișel + suf. -ie. Vezi definitia »

RÚPIE, rupii, s. f. Monedă de argint care constituie unitatea sistemului monetar din India, Nepal etc. ♦ Veche monedă turcească de aur. – Din fr. roupie. Vezi definitia »