Definita cuvantului ostreață
ostreață, ostrețe s. f. (intl.) hoț lipsit de experiență; ucenic.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu ostreață
TIÁRĂ s.f. (Ist.) Acoperământ de cap purtat de regii vechilor perși, ai parților și ai altor popoare din Asia. ♦ Mitră papală formată din trei coroane suprapuse. [Pron. ti-a-. / < it., lat., gr. tiara]. Vezi definitia »
SCIZURÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a unei scizuri pulmonare. [< fr. scissurite]. Vezi definitia »
a alege pe sprânceană expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros Vezi definitia »
POVÁRĂ, poveri, s. f. 1. Greutate (mare) pe care cineva o are de cărat; sarcină, încărcătură. ◊ Loc. adj. De povară = (despre animale) folosit pentru cărat greutăți. 2. Fig. Suferință fizică sau morală; chin, apăsare, trudă, zbucium. ♦ Obligație, însărcinare grea. 3. Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 100-125 de ocale, folosită la evaluarea cantității mărfurilor. [Var.: (reg.) povoáră s. f.] – Cf. sl. podŭvora „targă”. Vezi definitia »
TRÍPLĂ, triple, s. f. În jargonul automobilistic, lampă de semnalizare spate, lampă care, inițial, avea trei funcții: stop frână, poziție și schimbare direcție de mers; termen folosit, de regulă, în sintagma triplă spate. – V. triplu. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z