TERMOACÚSTIC,-Ă, termoacustici, -ce, adj., s. f. 1. S. f. Parte a acusticii care se ocupă cu transformarea căldurii în energie sonoră. 2. Adj. Referitor la termoacustică, de termoacustică. [Pr.: -mo-a-] – Din fr. thenno-acoustique. Vezi definitia »

BRÚDNIC², -Ă, brudnici, -e, adj. (Reg.) Brudiu. – Din brud[iu] + suf. -nic. Vezi definitia »

SFRAGÍSTIC, -Ă adj. Referitor la sfragistică. [< fr. sphragistique]. Vezi definitia »

NECRÓTIC, -Ă adj. referitor la necroză. (< fr., engl. nécrotique) Vezi definitia »

DACTILOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la dactilografie. [< fr. dactylographique]. Vezi definitia »