TREPÁN, trepane, s. n. 1. Instrument de chirurgie în formă de sfredel, folosit la trepanații; p. ext. operație făcută cu acest instrument. 2. Instrument de sculptură, folosit pentru a face perforații adânci în piatră și în marmură. 3. Un fel de sapă mare, întrebuințată la forarea găurilor de sondă. – Din fr. trépan. Vezi definitia »

FILOGERMÁN, -Ă adj., s.m. și f. Germanofil. [Cf. it. filotedesco]. Vezi definitia »

mărgeán (mărgéne), s. n. – Coral. – Mr. mirgeane, megl. mirgean. Tc. mercan (Miklosich, Türk. Elem., II, 126; Șeineanu, II, 249; Berneker, II, 37; Lokotsch 1416; Ronzevalle 160), din arab. marğān, cf. ngr. μερτζάνι, alb., bg., sb. merğan, it. (fata) morgana (Battisti, II, 1604). Vezi definitia »

LATÍNO-AMERICÁN, -Ă adj. din America Latină. (< fr. latino-américain) Vezi definitia »

pufán, pufáni, s.m. (reg.) iepure. Vezi definitia »