Definita cuvantului cablu
CABLU1 (‹ fr., engl.) s. n. 1. Element sau organ flexibil de susținere și de tracțiune, realizat prin cablare. ♦ C. fără fine = c. cu capetele legate astfel încît să formeze un circuit închis, folosit în transmisiuni, în transporturi cu elevatoare, cu benzi suspendate sau cu raclete etc. C. purtător = c. de susținere constituind elementul conducător în tracțiunea electrică feroviară. 2. Conductă electrică alcătuită dintr-unul sau din mai multe conductoare uni- sau multifilare izolate, acoperite cu material de umplutură și îmbrăcate într-o manta etanșă, acoperită (la c. armate) cu învelișuri metalice protectoare; sînt utilizate pentru transmisiunea energiei electromagnetice la frecvență industrială (c. electrice de energie), pentru transmisiunea semnalelor de telecomunicații (c. electrice de telecomunicații) etc. ♦ C. coaxial v. coaxial.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu cablu
șmírglu, s.n. (reg.) polizor. Vezi definitia »
SHICLU [poate șiclu? – CM] s.n. Staniol, în unele graiuri ardelenești. Vezi definitia »
cíclu (cicluri), s. n. – Succesiune de fenomene, stări etc. care se realizează la un anumit interval de timp. – Var. chiclu. Fr. cycle, lat. cyclus, înv. (sec. XVIII) din gr. ϰύϰλος. – Der. ciclic, adj. Vezi definitia »
VIZÍCLU, vizicle, s. n. (Reg.) Bluză, jachetă femeiască. – Comp. rus. vizitka. Vezi definitia »
tabernaclu, templu, locaș de închinăciune, loc sfânt, casă de rugăciune Vezi definitia »