standoálă, standoále, s.f. (reg.) 1. coșar în care se păstrează grânele; hambar, șură. 2. loc unde se află mai multe coșare sau hambare. 3. arie. Vezi definitia »

BÂZÂIÁLĂ, bâzâieli, s. f. Bâzâit. – Din bâzâi + suf. -eală. Vezi definitia »

MACHÍNĂ s.f. v. mașină. Vezi definitia »

ÎNGRĂDITÚRĂ, îngrădituri, s. f. Împletitură de nuiele (sau gard, zid, grilaj etc.) cu care se împrejmuiește un teren. – Îngrădi + suf. -tură. Vezi definitia »

SCRUMBIOÁRĂ, scrumbioare, s. f. 1. Diminutiv al lui scrumbie. 2. Specie de scrumbie (1) de dimensiuni mici, care trăiește în Dunăre și în bălțile ei (Clupeonella delicatula Nordmanni). [Pr.: -bi-oa-] – Scrumbie + suf. -ioară. Vezi definitia »