ECRÚ adj.invar. (Franțuzism) De culoarea mătăsii nespălate, care nu a fost albit. ◊ Mătase ecru = mătase care nu a fost trecută prin apă clocotită. [Pron. -crü. / < fr. écru]. Vezi definitia »

FUNÉBRU, -Ă adj. de înmormântare. ♦ marș ~ = marș solemn care se execută de obicei la înmormântări. ◊ trist, jalnic; lugubru, sinistru. (< fr. funèbre, lat. funebris) Vezi definitia »

OCTOMÉTRU s.m. Vers alcătuit din opt picioare trohaice. [Cf. gr. okto – opt, metron – măsură]. Vezi definitia »

AMFITEATRU, revistă literară și artistică. Apare lunar, la București, din 1966. A promovat valoroși scriitori și critici tineri. Din 1990, serie nouă. Vezi definitia »

NEUROMAGNETOMÉTRU s. n. aparat pentru evidențierea activității electrice a creierului prin intermediul unui câmp magnetic, curenții electrici fiind rezultatul celulelor nervoase. (< neuro- + magnetometru) Vezi definitia »