AUTOLÍT s. n. rocă magmatică înglobată în altă rocă, împreună cu care a provenit din aceeași magmă inițială. (< fr. autolithe) Vezi definitia »

șoncăít¹ s.n. (reg.) șchiopătură, șchiopăt, șoncăială. Vezi definitia »

SCÂRBÍT, -Ă, scârbiți, -te, adj. (Despre oameni) Plin de scârbă; îngrețoșat, dezgustat. ♦ (Reg.) întristat, supărat. – V. scârbi. Vezi definitia »

IEZUÍT s. m. 1. membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale. 2. (fig.) om ipocrit, intrigant, viclean, perfid. (< fr. jésuite, germ. Jesuit) Vezi definitia »

HOLOPARAZÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Plantă lipsită de clorofilă) care trăiește parazitar pe o altă plantă, din care extrage hrana. [< fr. holoparasite]. Vezi definitia »