Definita cuvantului balama
BALAMÁ, balamale, s. f. Mic dispozitiv metalic, compus din două piese articulate între ele pe un ax, una putând fi prinsă de un cadran fix, iar cealaltă de o piesă mobilă, căreia îi permite o mișcare de închidere și de deschidere; țâțână. ♦ Fig. (Fam., la pl.) Încheieturi, articulații ale corpului. ◊ Expr. A-i (sau a i se) slăbi sau a i se muia cuiva sau a nu-l (mai) ajuta (sau ține) pe cineva balamalele = a pierde vigoarea (din cauza bătrâneții, a oboselii, a fricii). A scoate (pe cineva) din balamale = a enerva. A (sau a-și) ieși (sau a-și sări) din balamale = a-și ieși din fire. A-i tremura (cuiva) balamalele = a se teme. – Tc. baglama.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu balama
MIMÁ, mimez, vb. I. Tranz. A interpreta un rol, o piesă etc. sau a exprima ceva prin mimică, prin gesturi, ca un mim (2). ♦ A imita gesturile, apucăturile cuiva. – Din fr. mimer. Vezi definitia »
consumá (consúm, consumát), vb. – 1. A înfăptui, a comite. – 2. A cheltui, a folosi. Rezultat al confuziei cuvintelor fr. consommer și consumer. – Der. consum, s. n., din germ. Konsum (-Verein). Vezi definitia »
SÓMA2 s. f. băutură alcoolică din sucul unei plante exotice, considerată în vechea religie indiană ca băutură a zeilor. (< fr. soma) Vezi definitia »
sperma, celula barbateasca, spermatozoizi Vezi definitia »
forma de asociere in care proprietatile sunt administrate impreuna de persoane desemnate in urma votului majoritatii Vezi definitia »