MOLIDÍȘ, molidișuri, s. n. Pădure de molizi (sau în care predomină molidul); loc unde cresc molizi. [Var.: (pop.) molidviș s. n.] – Molid + suf. -iș. Vezi definitia »

MĂRGINÁȘ, -Ă, mărginași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se află la margine, la hotar, la extremitate; periferic, lăturalnic, limitrof. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care locuiește, care se află la marginea unei așezări omenești, a unui teritoriu etc.; mărginean. – Margine + suf. -aș. Vezi definitia »

lemnúș (plantă) s. m. (s. n.), pl. lemnuși (lemnușuri) Vezi definitia »

CLĂCÁȘ, clăcași, s. m. 1. Țăran obligat să facă clacă (1) pe pământul stăpânului de pământ. ◊ (Adjectival) Țăran clăcaș. 2. Persoană care ia parte la o clacă (2). – Clacă + suf. -aș. Vezi definitia »

sâmbătáș, sâmbătáși, s.m. (reg.) adept al unei secte religioase care nu lucrează sâmbăta; sâmbătar. Vezi definitia »