FĂCLIOÁRĂ, făclioare, s. f. Diminutiv al lui făclie; făcliuță. [Pr.: -cli-oa-] – Făclie + suf. -oară. Vezi definitia »

ȚÂȘNITÚRĂ, țâșnituri; s. f. Faptul de a țâșni: (concr.) ceea ce a țâșnit de undeva. – Țâșni + suf. -tură. Vezi definitia »

PÉNSĂ s. f. 1. mic instrument de metal din două brațe unite la unul dintre capete, pentru a prinde obiecte de dimensiuni mici, marginile unei răni etc. 2. cută interioară la o haină, pentru a o fasona într-un anumit fel. 3. extremitatea cleștilor racilor, homarilor sau ale scorpionilor. (< fr. pince) Vezi definitia »

HIÁDĂ, hiade, s. f. (Mitol.) Nimfă a norilor încărcați de ploaie. [Pr.: hi-a-] – Din n. pr. Hyades. Vezi definitia »

TELEGONDÓLĂ, telegondole, s. f. Bancă cu două locuri, amenajate pentru transportul pe cablu al persoanelor. – Tele- + gondolă. Vezi definitia »