Definita cuvantului bandă
BÁNDĂ1, bande, s. f. 1. Ceată, grup de oameni întovărășiți în vederea unui scop (rău); grup constituit în vederea unei acțiuni de subminare a intereselor colectivității; clică, șleahtă. ♦ (Glumeț) Grup de prieteni. ♦ Trupă de muzicanți, taraf de lăutari. ◊ Bandă militară = fanfară. 2. (Înv.) Ceată de soldați puși sub aceeași bandieră. – Fr. bande.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bandă
TERMOCENTRÁLĂ s.f. Centrală electrică care întrebuințează energie termică (produsă de cărbuni, de derivați ai țițeiului etc.). [< termo- + centrală, cf. gr. thermos – cald, kentron – centru]. Vezi definitia »
COÁFĂ s.f. Înveliș de metal sau de material plastic al părții ogivale a unor proiectile. [Pron. coa-fă. / < fr. coiffe]. Vezi definitia »
spencúță, spencúțe, s.f. (reg.) coș mic, folosit și ca măsură de capacitate mai mică de 15 kg. Vezi definitia »
PARAȘÚTĂ s. f. 1. dispozitiv în formă de umbrelă, pentru lansarea din avion în timpul zborului. 2. dispozitiv de frânare pentru cazuri de avarii la ascensoare. (< fr. parachute) Vezi definitia »
SCADÉNȚĂ, scadențe, s. f. Termen de plată, soroc; expirare a datei la care trebuie onorată o datorie, o obligație. ♦ P. gener. Termen până la care cineva este obligat să facă ceva. – Din it. scadenza. Vezi definitia »